Canoanele lui Nichifor Marturisitorul
ANTIMISUL
Dacă din neştiinţă se va spăla antimisul, acela nu-şi pierde sfinţenia, nici nu
se face necurat
CĂSĂTORIA A DOUA ŞI A TREIA
Cel ce se căsătoreşte a doua oară nu se cunună, ci i se dă chiar epitimia de a
nu se împărtăşi doi ani cu preacuratele taine; iar cel ce se căsătoreşte a
treia oară, cinci ani.
PRIDVORUL BISERICII. ÎN PRIDVORUL BISERICII NU SE ZĂBOVEŞTE
Cel ce petrece de nevoie timp scurt în pridvorul bisericii nu se osândeşte. Iar
dacă zăboveşte acolo timp îndelungat, acela să se alunge cu certări, iar
biserica să-şi primească ale sale drepturi.
DANIILE SI NUMELE CELOR RĂPOSAŢI. (BISERICA PRIMEŞTE DANII ŞI FĂRĂ TESTAMENT)
Se cuvine a se primi milosteniile ce se fac pentru cei ce s-au săvârşit fără
testament; anume dacă dânşii fiind vii aveau intenţia să facă aceste
milostenii.
LA BUNAVESTIRE ESTE DEZLEGARE DE VIN ŞI DE PESTE
De s-ar întâmpla Bunavestire în Joia cea Mare sau Vinerea cea Mare, nu
păcătuim dacă gustăm vin şi peşte
EGUMENUL POATE HIROTESI CITEŢ ŞI IPODIACON
Cel ce are rugăciunea (hirotesia) de egumen, presbiter fiind, poate să
sfinţească citeţ şi ipodiacon în mănăstirea sa.
DESFRÂUL OPREŞTE DE LA HIROTONIE
Dacă cineva a vieţuit 20 de ani sau şi mai mulţi în desfrâu, apoi se va arăta
că face fapte virtuoase, acela nu se cuvine a se hirotoni; fiindcă cel sfinţit
trebuie să fie imaculat.
COPIII DIN FLORI. (COPIII DIN FLORI ŞI CEI DIN CĂSĂTORIA A DOUA ŞI A TREIA SE HIROTONESC
Copiii născuţi din ţiitoare sau din cei ce s-au căsătorit a doua oara sau a treia
oară şi care dovedesc că au viaţă vrednică de preoţie se hirotonesc.
CUMINECAREA CELOR ÎN PRIMEJDIE DE MOARTE
Se cuvine să se dea dumnezeiasca împărtăşanie celui bolnav în primejdie de
moarte, chiar şi după ce a gustat mâncare.
ÎNCHINAREA DUMINICA ŞI ÎN CINCIZECIME
Duminica şi în toată Cincizecimea se cuvine a pleca genunchii pentru
sărutarea icoanelor, dar să nu se facă obişnuitele metanii mari.
PROSCOMIDIA. (RÂNDUIALĂ PENTRU PROSCOMIDIE)
Nu păcătuieşte cel ce proscomideşte dintr-o prescură pentru trei oameni,
sau aprinde o lumânare.
PROSCOMIDIA. (POTIRUL NU SE BINECUVÂNTEAZĂ LA PROSCOMIDIE)
Sfântul Potir nu trebuie să se binecuvânteze la rugăciunea proscomidiei.
LITURGHIA. (LA LITURGHIE SE FOLOSEŞTE APĂ CALDĂ)
Nu se cuvine ca presbiterul să liturghisească fără apa caldă, decât numai de
mare nevoie; şi dacă nicidecum nu se află apă caldă.
RÂNDUIALĂ PENTRU CĂLUGĂRUL REVENIT ÎN MĂNĂSTIRE
Se cuvine ca monahul care a lepădat schîma, şi iarăşi a revenit, să îmbrace
iarăşi îmbrăcămintea monahală ce a dezbrăcat, dar fără să se citească
rugăciunile orânduite.
CĂLUGĂRIŢELE POT INTRA ÎN ALTAR
Se cuvine călugăriţelor a intra în sfântui altar şi să aprindă lumânări şi
candele, să-l cureţe si să-l măture.
POSTIREA CĂLUGĂRILOR. (CĂLUGĂRII SĂ POSTEASCĂ ÎNTREG POSTUL MARE)
Nu se cuvine ca monahii, în Vinerea Mare, să îndeplinească lucrări agricole
şi, sub pretextul acestora, să se dezlege la vin şi untdelemn, fiindcă acestea
sunt obiceiuri ale necumpătării.
PRICINI CARE IARTĂ PLECAREA CĂLUGĂRULUI DIN MĂNĂSTIRE
Pentru trei cauze se iartă monahului să plece din mănăstirea sa: dacă
egumenul este eretic; dacă intrarea femeilor în mănăstire devine liberă;
dacă în cenovie învaţă copii mireneşti.
CINSTIREA MĂNĂSTIRII (SĂ NU SE VESTEASCĂ ÎN LUME CELE CE SE FAC ÎN MĂNĂSTIRE))
Fiindcă nu este permis ca prin copiii aceştia sa se divulge poporului cele ce
se fac în mănăstire
RÂNDUIALA PENTRU CĂLUGĂRII PUŞI LA POCĂINŢĂ
Se cuvine călugărilor supuşi epitimiilor să mănânce cu ceilalţi şi să se roage
laolaltă; precum şi să primească pâine binecuvântată, adică anafura,
deodată cu mărturisirea lor.
RÂNDUIALĂ PENTRU POSTIREA CĂLUGĂRILOR ÎN POSTUL CRĂCIUNULUI
În Postul Sfinţilor Apostoli şi în Postul Sfântului Filip se cuvine călugărilor
care şed în mănăstire să mănânce o dată pe zi spre seară, miercurea şi
vinerea; iar cei ce lucrează, să guste după ceasul al şaselea, iar seara să
mănânce.
CĂLUGĂRITA CARE A SUFERIT SILNICIE (POCĂINŢA CĂLUGĂRIŢEI CĂREIA I S-A FĂCUT SILĂ)
Călugăriţei care se va necinsti de oameni barbari şi necumpătaţi, iar viaţa ei
anterioară a fost curată, să-i se dea epitimie de 40 de zile; dar dacă viaţa ei
anterioară a fost întinată, să se îndeplinească epitimia prescrisă pentru
desfrâu.
POCĂINŢA CELUI CE S-A CĂLUGĂRIT CU GÂND VICLEAN
Cel ce de frica de oaste sau din oarecare viclenie a îmbrăcat schima
monahicească, fireşte ca unul ce-şi bate joc de dânsa, şi după această
nevoie neapărată şi prefăcătorie a dezbrăcat-o să se epitimească pe de trei
ori 40 de zile şi apoi să se apropie de Sfânta împărtăşanie.
CUMINECAREA CĂLUGĂRITELOR (CĂLUGĂRITELE NU SE CUMINECA DE CĂLUGĂRI PRESBITERI TINERI)
Nu se cuvine călugăriţelor să se împărtăşească de la călugărul presbiter
lunar, când acesta slujeşte şi împărtăşeşte.
EGUMENUL SĂ NUI GONEASCĂ PE CĂLUGĂRI DIN MĂNĂSTIRE
Nu se cuvine ca egumenul să scoată culionul ucenicului şi să-l alunge pe
acesta din mănăstire
LEPĂDADEA CĂLUGĂRIEI. (CEI CE LEAPĂDĂ CĂLUGĂRIA SUNT CA CEI DAŢI ANATEMEI)
Pe cel ce a lepădat sfânta schimă călugărească şi nu se îndreaptă nu se
cuvine a-l băga în casă, ci să se părăsească.
BOTEZUL ŞI CĂLUGĂRIA PE PATUL DE MOARTE
De va fi cineva bolnav si ar cere Sfântul Botez, sau sfânta schimă
călugărească, trebuie să i se dea fără întârziere şi să nu i se denege harul.
CĂLUGĂRUL PRESBITER SĂ SLUJEASCĂ CU MANTIE
Nu se cuvine monahului presbiter a sluji fără mantie.
ÎNDRUMARE PENTRU DUHOVNIC. PĂCATELE NU SE DESCOPERĂ. (SECRETUL SPOVEDANIEI)
Duhovnicul, care primeşte mărturisirea celor ce mărturisesc păcate
ascunse, trebuie să-i oprească pe aceştia de la împărtăşire; dar să nu-i
oprească de a intra în biserică, nici să nu dea în vileag cele ce le ştie despre
ei, ci să-i sfătuiască cu blândeţe ca să stăruiască ei întru pocăinţă şi
rugăciune, şi să li se administreze epitimiile ce li se cuvin, potrivit dispoziţiei
sufleteşti a fiecăruia.
OSÂNDA ADULTERILOR, SODOMIŢILOR, UCIGAŞILOR ŞI A ALTOR RĂUFĂCĂTORI
Adulterii, şi cei ce păcătuiesc cu dobitoace, şi ucigaşii, şi alţii de acest fel,
dacă vor mărturisi din îndemn propriu nelegiuirea lor care nu este
cunoscută de către cei mulţi, se opresc de la împărtăşanie şi primesc
epitimii, dar intrând în biserică, să stea numai până la rugăciunea
catehumenilor. Iar dacă păcatele lor sunt vădite, atunci vor îndeplini
epitimiile potrivit legiuirilor bisericeşti.
PUTEREA DUHOVNICULUI. (DUHOVNICUL CHIVERNISEŞTE POCĂINŢA DUPĂ CHIBZUINŢĂ SA)
Dacă un laic cu voia sa îşi va mărturisi păcatele, duhovnicul poate să
procedeze după chibzuinţă sa.
PRESBITERUL POATE SFINŢI TEMELIA BISERICII
Cu voia episcopului, şi presbiterul poate să facă înfigerea crucii. 31 ap.; 18
OSÂNDA CAMETEI
Cei ce iau camătă nu se cuvine să se împărtăşească sau să mănânce
împreună dacă stăruiesc în nelegiuire.
RÂNDUIALĂ PENTRU POSTIREA CĂLUGĂRILOR
Se cuvine ca monahii să ajuneze miercurea şi vinerea din săptămâna brânzei
şi după apolisul liturghiei darurilor celor mai înainte sfinţite să mănânce
brânză, oriunde ar petrece, spre surparea învăţăturii lui Iacob si a eresului
tetraditilor.
OPRELIŞTI PENTRU CEI NECUNUNAŢI (CONCUBINAJUL)
Dacă cel ce are tiitoare nu voieşte să o lase, nici să se binecuvânteze
însoţirea lor, şi să o aibă după binecuvântare, de la acela nu se cuvine a se
primi cele ce Ie dăruieşte bisericii, deoarece prin fapte huleşte legile ei
dumnezeieşti dispreţuindu-le.
OSÂNDA CĂLUGĂRULUI CARE SE CĂSĂTOREŞTE
Dacă un monah, lepădând sfânta schimă, va mânca carne şi va lua femeie,
acela trebuie să se supună anatemei dacă nu se întoarce şi cu sila sa se
îmbrace în haine monahale, şi să se închidă în mănăstire.
DESFRÂUL PREŞTE DE LA PREOŢIE
Cel ce a desfrânat măcar o dată nu se cuvine a se hirotoni, chiar dacă sa
lăsat de acea patimă; căci Vasile cel Mare zice: „Unul ca acesta, chiar şi
morţi de ar învia, nu se face preot".
DESFRÂNAŢII N-AU PĂRTĂŞANIE CU CREDINCIOŞII
Când Apostolul zice: „Dacă vreun frate va fi numit desfrânat, cu unul ca
acesta nici să nu mănânce" (I Cor. 5,11), se vede că nu zice: cu acela pe care
îl ştie unul sau doi că este desfrânat, ci cu acela pe care toţi îl numesc
desfrânat şi îl cunosc. Fiindcă păcatele comise în chip neruşinat atrag mare
pedeapsă.
BOTEZUL PRUNCILOR ÎN PRIMEJDIE DE MOARTE
De va naşte femeia şi pruncul este în primejdie de moarte, după trei sau
cinci zile să se boteze acel prunc, dar se cuvine ca altă femeie botezată şi
curata sa-I alăpteze; iar mama lui nici să nu intre în dormitorul unde este
pruncul şi în general nici să nu se atingă de el, până ce nu se va curaţi deplin
după 40 de zile şi nu va primi de la preot rugăciunea.
CĂLĂTORIADUMINICA
Duminica nu se cuvine a călători fără nevoie şi fără constrângere.
CĂRŢILE NECANONICE SI CELE CU SEMNELE VREMII SĂ NU SE PRIMEASCĂ
Nu se cuvine a se primi Apocalipsul lui Pavel şi cele ce se numesc
Brontologia şi Selinodromia si Calandologia, fiindcă toate sunt necurate.
CĂRŢILE NECANONICE SI SCRISORILE NĂSCOCITE SĂ NU SE PRIMEASCĂ
Nu se cuvine a se primi Apocalipsul lui Ezdra şi Zosima şi cele două
martirologii ale sfântului Gheorghe şi ale sfinţilor martiri Kiric şi Iulia, nici
cartea lui Marcu şi a lui Diadoh; fiindcă sunt lepădate şi neprimite.
RÂNDUIALĂ PENTRU SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. JOILE SĂ NU SE ŢINĂ
Nu se cuvine a lucra în săptămâna luminată, nici în sâmbăta săptămânii celei
libere a se cânta „fericiţi cei fără de prihană", nici a ţine joile.
OSÂNDA CELUI CE UCIDE PE TATĂL SĂU (PATRICIDUL)
Cel ce bate pe tatăl sau si dinadins îl omoară să îndeplinească 35 de ani în
epitimia uciderii.
BOTEZUL DE NEVOIE. (CĂLUGĂRUL FĂRĂ HIROTONIE ŞI DIACONUL POT BOTEZA)
La nevoie, şi monahul simplu să boteze. Asemenea, şi diaconul să boteze la
nevoie.
LA NEVOIE, ORICE CREŞTIN POATE BOTEZA
Dacă nu este de faţă preot, se cuvine ca pe pruncii cei nebotezaţi să-i boteze
oricine s-ar găsi acolo. Dacă îi botează chiar şi însuşi tatăl lor, sau oricare
altul, numai să fíe creştin, nu este păcat.
BISERICILE ERETICILOR NU SUNT BISERICI
Vă sfătuim ca în bisericile luate în stăpânire de eretici să se intre ca într-o
casă simplă şi să se cânte numai din nevoie, aşezându-se cruce la mijloc, iar
în altar nici să nu se intre, nici să se tămâieze, nici să se săvârşească
rugăciune, nici să nu se aprindă candele şi lumânare.
POSTUL DE MIERCUREA ŞI VINEREA. (PREOŢII CARE NU POSTESC MIERCUREA ŞI VINEREA SĂ NUCUMINECE)
Nu se cuvine a se împărtăşi de la preotul care nu posteşte miercurea şi
vinerea, chiar dacă pare a fi ortodox; căci nu este lucru sfant a fi în unele
privinţe evlavios, iar în alte privinţe a fi necurat.
POSTIREA CĂLUGĂRILOR. (RÂNDUIALĂ PENTRU POSTIREA CĂLUGĂRILOR ÎN POSTUL MARE)
Călugării care muncesc în sfânta Patruzecime se cuvine ca în ceasul al
nouălea să mănânce puţină pâine, iar seara să cineze.
CÂND ZICE CĂLUGĂRUL NEHIROTONIT RUGĂCIUNEA LA MASĂ?
Dacă presbiterul, sau diaconul, sau citeţul a fost caterisit, şi se găseşte un
monah, acela să binecuvânteze masa.
ANTIMISUL
Dacă din neştiinţă se va spăla antimisul, acela nu-şi pierde sfinţenia, nici nu
se face necurat
CĂSĂTORIA A DOUA ŞI A TREIA
Cel ce se căsătoreşte a doua oară nu se cunună, ci i se dă chiar epitimia de a
nu se împărtăşi doi ani cu preacuratele taine; iar cel ce se căsătoreşte a
treia oară, cinci ani.
PRIDVORUL BISERICII. ÎN PRIDVORUL BISERICII NU SE ZĂBOVEŞTE
Cel ce petrece de nevoie timp scurt în pridvorul bisericii nu se osândeşte. Iar
dacă zăboveşte acolo timp îndelungat, acela să se alunge cu certări, iar
biserica să-şi primească ale sale drepturi.
DANIILE SI NUMELE CELOR RĂPOSAŢI. (BISERICA PRIMEŞTE DANII ŞI FĂRĂ TESTAMENT)
Se cuvine a se primi milosteniile ce se fac pentru cei ce s-au săvârşit fără
testament; anume dacă dânşii fiind vii aveau intenţia să facă aceste
milostenii.
LA BUNAVESTIRE ESTE DEZLEGARE DE VIN ŞI DE PESTE
De s-ar întâmpla Bunavestire în Joia cea Mare sau Vinerea cea Mare, nu
păcătuim dacă gustăm vin şi peşte
EGUMENUL POATE HIROTESI CITEŢ ŞI IPODIACON
Cel ce are rugăciunea (hirotesia) de egumen, presbiter fiind, poate să
sfinţească citeţ şi ipodiacon în mănăstirea sa.
DESFRÂUL OPREŞTE DE LA HIROTONIE
Dacă cineva a vieţuit 20 de ani sau şi mai mulţi în desfrâu, apoi se va arăta
că face fapte virtuoase, acela nu se cuvine a se hirotoni; fiindcă cel sfinţit
trebuie să fie imaculat.
COPIII DIN FLORI. (COPIII DIN FLORI ŞI CEI DIN CĂSĂTORIA A DOUA ŞI A TREIA SE HIROTONESC
Copiii născuţi din ţiitoare sau din cei ce s-au căsătorit a doua oara sau a treia
oară şi care dovedesc că au viaţă vrednică de preoţie se hirotonesc.
CUMINECAREA CELOR ÎN PRIMEJDIE DE MOARTE
Se cuvine să se dea dumnezeiasca împărtăşanie celui bolnav în primejdie de
moarte, chiar şi după ce a gustat mâncare.
ÎNCHINAREA DUMINICA ŞI ÎN CINCIZECIME
Duminica şi în toată Cincizecimea se cuvine a pleca genunchii pentru
sărutarea icoanelor, dar să nu se facă obişnuitele metanii mari.
PROSCOMIDIA. (RÂNDUIALĂ PENTRU PROSCOMIDIE)
Nu păcătuieşte cel ce proscomideşte dintr-o prescură pentru trei oameni,
sau aprinde o lumânare.
PROSCOMIDIA. (POTIRUL NU SE BINECUVÂNTEAZĂ LA PROSCOMIDIE)
Sfântul Potir nu trebuie să se binecuvânteze la rugăciunea proscomidiei.
LITURGHIA. (LA LITURGHIE SE FOLOSEŞTE APĂ CALDĂ)
Nu se cuvine ca presbiterul să liturghisească fără apa caldă, decât numai de
mare nevoie; şi dacă nicidecum nu se află apă caldă.
RÂNDUIALĂ PENTRU CĂLUGĂRUL REVENIT ÎN MĂNĂSTIRE
Se cuvine ca monahul care a lepădat schîma, şi iarăşi a revenit, să îmbrace
iarăşi îmbrăcămintea monahală ce a dezbrăcat, dar fără să se citească
rugăciunile orânduite.
CĂLUGĂRIŢELE POT INTRA ÎN ALTAR
Se cuvine călugăriţelor a intra în sfântui altar şi să aprindă lumânări şi
candele, să-l cureţe si să-l măture.
POSTIREA CĂLUGĂRILOR. (CĂLUGĂRII SĂ POSTEASCĂ ÎNTREG POSTUL MARE)
Nu se cuvine ca monahii, în Vinerea Mare, să îndeplinească lucrări agricole
şi, sub pretextul acestora, să se dezlege la vin şi untdelemn, fiindcă acestea
sunt obiceiuri ale necumpătării.
PRICINI CARE IARTĂ PLECAREA CĂLUGĂRULUI DIN MĂNĂSTIRE
Pentru trei cauze se iartă monahului să plece din mănăstirea sa: dacă
egumenul este eretic; dacă intrarea femeilor în mănăstire devine liberă;
dacă în cenovie învaţă copii mireneşti.
CINSTIREA MĂNĂSTIRII (SĂ NU SE VESTEASCĂ ÎN LUME CELE CE SE FAC ÎN MĂNĂSTIRE))
Fiindcă nu este permis ca prin copiii aceştia sa se divulge poporului cele ce
se fac în mănăstire
RÂNDUIALA PENTRU CĂLUGĂRII PUŞI LA POCĂINŢĂ
Se cuvine călugărilor supuşi epitimiilor să mănânce cu ceilalţi şi să se roage
laolaltă; precum şi să primească pâine binecuvântată, adică anafura,
deodată cu mărturisirea lor.
RÂNDUIALĂ PENTRU POSTIREA CĂLUGĂRILOR ÎN POSTUL CRĂCIUNULUI
În Postul Sfinţilor Apostoli şi în Postul Sfântului Filip se cuvine călugărilor
care şed în mănăstire să mănânce o dată pe zi spre seară, miercurea şi
vinerea; iar cei ce lucrează, să guste după ceasul al şaselea, iar seara să
mănânce.
CĂLUGĂRITA CARE A SUFERIT SILNICIE (POCĂINŢA CĂLUGĂRIŢEI CĂREIA I S-A FĂCUT SILĂ)
Călugăriţei care se va necinsti de oameni barbari şi necumpătaţi, iar viaţa ei
anterioară a fost curată, să-i se dea epitimie de 40 de zile; dar dacă viaţa ei
anterioară a fost întinată, să se îndeplinească epitimia prescrisă pentru
desfrâu.
POCĂINŢA CELUI CE S-A CĂLUGĂRIT CU GÂND VICLEAN
Cel ce de frica de oaste sau din oarecare viclenie a îmbrăcat schima
monahicească, fireşte ca unul ce-şi bate joc de dânsa, şi după această
nevoie neapărată şi prefăcătorie a dezbrăcat-o să se epitimească pe de trei
ori 40 de zile şi apoi să se apropie de Sfânta împărtăşanie.
CUMINECAREA CĂLUGĂRITELOR (CĂLUGĂRITELE NU SE CUMINECA DE CĂLUGĂRI PRESBITERI TINERI)
Nu se cuvine călugăriţelor să se împărtăşească de la călugărul presbiter
lunar, când acesta slujeşte şi împărtăşeşte.
EGUMENUL SĂ NUI GONEASCĂ PE CĂLUGĂRI DIN MĂNĂSTIRE
Nu se cuvine ca egumenul să scoată culionul ucenicului şi să-l alunge pe
acesta din mănăstire
LEPĂDADEA CĂLUGĂRIEI. (CEI CE LEAPĂDĂ CĂLUGĂRIA SUNT CA CEI DAŢI ANATEMEI)
Pe cel ce a lepădat sfânta schimă călugărească şi nu se îndreaptă nu se
cuvine a-l băga în casă, ci să se părăsească.
BOTEZUL ŞI CĂLUGĂRIA PE PATUL DE MOARTE
De va fi cineva bolnav si ar cere Sfântul Botez, sau sfânta schimă
călugărească, trebuie să i se dea fără întârziere şi să nu i se denege harul.
CĂLUGĂRUL PRESBITER SĂ SLUJEASCĂ CU MANTIE
Nu se cuvine monahului presbiter a sluji fără mantie.
ÎNDRUMARE PENTRU DUHOVNIC. PĂCATELE NU SE DESCOPERĂ. (SECRETUL SPOVEDANIEI)
Duhovnicul, care primeşte mărturisirea celor ce mărturisesc păcate
ascunse, trebuie să-i oprească pe aceştia de la împărtăşire; dar să nu-i
oprească de a intra în biserică, nici să nu dea în vileag cele ce le ştie despre
ei, ci să-i sfătuiască cu blândeţe ca să stăruiască ei întru pocăinţă şi
rugăciune, şi să li se administreze epitimiile ce li se cuvin, potrivit dispoziţiei
sufleteşti a fiecăruia.
OSÂNDA ADULTERILOR, SODOMIŢILOR, UCIGAŞILOR ŞI A ALTOR RĂUFĂCĂTORI
Adulterii, şi cei ce păcătuiesc cu dobitoace, şi ucigaşii, şi alţii de acest fel,
dacă vor mărturisi din îndemn propriu nelegiuirea lor care nu este
cunoscută de către cei mulţi, se opresc de la împărtăşanie şi primesc
epitimii, dar intrând în biserică, să stea numai până la rugăciunea
catehumenilor. Iar dacă păcatele lor sunt vădite, atunci vor îndeplini
epitimiile potrivit legiuirilor bisericeşti.
PUTEREA DUHOVNICULUI. (DUHOVNICUL CHIVERNISEŞTE POCĂINŢA DUPĂ CHIBZUINŢĂ SA)
Dacă un laic cu voia sa îşi va mărturisi păcatele, duhovnicul poate să
procedeze după chibzuinţă sa.
PRESBITERUL POATE SFINŢI TEMELIA BISERICII
Cu voia episcopului, şi presbiterul poate să facă înfigerea crucii. 31 ap.; 18
OSÂNDA CAMETEI
Cei ce iau camătă nu se cuvine să se împărtăşească sau să mănânce
împreună dacă stăruiesc în nelegiuire.
RÂNDUIALĂ PENTRU POSTIREA CĂLUGĂRILOR
Se cuvine ca monahii să ajuneze miercurea şi vinerea din săptămâna brânzei
şi după apolisul liturghiei darurilor celor mai înainte sfinţite să mănânce
brânză, oriunde ar petrece, spre surparea învăţăturii lui Iacob si a eresului
tetraditilor.
OPRELIŞTI PENTRU CEI NECUNUNAŢI (CONCUBINAJUL)
Dacă cel ce are tiitoare nu voieşte să o lase, nici să se binecuvânteze
însoţirea lor, şi să o aibă după binecuvântare, de la acela nu se cuvine a se
primi cele ce Ie dăruieşte bisericii, deoarece prin fapte huleşte legile ei
dumnezeieşti dispreţuindu-le.
OSÂNDA CĂLUGĂRULUI CARE SE CĂSĂTOREŞTE
Dacă un monah, lepădând sfânta schimă, va mânca carne şi va lua femeie,
acela trebuie să se supună anatemei dacă nu se întoarce şi cu sila sa se
îmbrace în haine monahale, şi să se închidă în mănăstire.
DESFRÂUL PREŞTE DE LA PREOŢIE
Cel ce a desfrânat măcar o dată nu se cuvine a se hirotoni, chiar dacă sa
lăsat de acea patimă; căci Vasile cel Mare zice: „Unul ca acesta, chiar şi
morţi de ar învia, nu se face preot".
DESFRÂNAŢII N-AU PĂRTĂŞANIE CU CREDINCIOŞII
Când Apostolul zice: „Dacă vreun frate va fi numit desfrânat, cu unul ca
acesta nici să nu mănânce" (I Cor. 5,11), se vede că nu zice: cu acela pe care
îl ştie unul sau doi că este desfrânat, ci cu acela pe care toţi îl numesc
desfrânat şi îl cunosc. Fiindcă păcatele comise în chip neruşinat atrag mare
pedeapsă.
BOTEZUL PRUNCILOR ÎN PRIMEJDIE DE MOARTE
De va naşte femeia şi pruncul este în primejdie de moarte, după trei sau
cinci zile să se boteze acel prunc, dar se cuvine ca altă femeie botezată şi
curata sa-I alăpteze; iar mama lui nici să nu intre în dormitorul unde este
pruncul şi în general nici să nu se atingă de el, până ce nu se va curaţi deplin
după 40 de zile şi nu va primi de la preot rugăciunea.
CĂLĂTORIADUMINICA
Duminica nu se cuvine a călători fără nevoie şi fără constrângere.
CĂRŢILE NECANONICE SI CELE CU SEMNELE VREMII SĂ NU SE PRIMEASCĂ
Nu se cuvine a se primi Apocalipsul lui Pavel şi cele ce se numesc
Brontologia şi Selinodromia si Calandologia, fiindcă toate sunt necurate.
CĂRŢILE NECANONICE SI SCRISORILE NĂSCOCITE SĂ NU SE PRIMEASCĂ
Nu se cuvine a se primi Apocalipsul lui Ezdra şi Zosima şi cele două
martirologii ale sfântului Gheorghe şi ale sfinţilor martiri Kiric şi Iulia, nici
cartea lui Marcu şi a lui Diadoh; fiindcă sunt lepădate şi neprimite.
RÂNDUIALĂ PENTRU SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. JOILE SĂ NU SE ŢINĂ
Nu se cuvine a lucra în săptămâna luminată, nici în sâmbăta săptămânii celei
libere a se cânta „fericiţi cei fără de prihană", nici a ţine joile.
OSÂNDA CELUI CE UCIDE PE TATĂL SĂU (PATRICIDUL)
Cel ce bate pe tatăl sau si dinadins îl omoară să îndeplinească 35 de ani în
epitimia uciderii.
BOTEZUL DE NEVOIE. (CĂLUGĂRUL FĂRĂ HIROTONIE ŞI DIACONUL POT BOTEZA)
La nevoie, şi monahul simplu să boteze. Asemenea, şi diaconul să boteze la
nevoie.
LA NEVOIE, ORICE CREŞTIN POATE BOTEZA
Dacă nu este de faţă preot, se cuvine ca pe pruncii cei nebotezaţi să-i boteze
oricine s-ar găsi acolo. Dacă îi botează chiar şi însuşi tatăl lor, sau oricare
altul, numai să fíe creştin, nu este păcat.
BISERICILE ERETICILOR NU SUNT BISERICI
Vă sfătuim ca în bisericile luate în stăpânire de eretici să se intre ca într-o
casă simplă şi să se cânte numai din nevoie, aşezându-se cruce la mijloc, iar
în altar nici să nu se intre, nici să se tămâieze, nici să se săvârşească
rugăciune, nici să nu se aprindă candele şi lumânare.
POSTUL DE MIERCUREA ŞI VINEREA. (PREOŢII CARE NU POSTESC MIERCUREA ŞI VINEREA SĂ NUCUMINECE)
Nu se cuvine a se împărtăşi de la preotul care nu posteşte miercurea şi
vinerea, chiar dacă pare a fi ortodox; căci nu este lucru sfant a fi în unele
privinţe evlavios, iar în alte privinţe a fi necurat.
POSTIREA CĂLUGĂRILOR. (RÂNDUIALĂ PENTRU POSTIREA CĂLUGĂRILOR ÎN POSTUL MARE)
Călugării care muncesc în sfânta Patruzecime se cuvine ca în ceasul al
nouălea să mănânce puţină pâine, iar seara să cineze.
CÂND ZICE CĂLUGĂRUL NEHIROTONIT RUGĂCIUNEA LA MASĂ?
Dacă presbiterul, sau diaconul, sau citeţul a fost caterisit, şi se găseşte un
monah, acela să binecuvânteze masa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu